Petrea Gîscă

A obţinut titlul de Doctor în muzică (2009), cu summa cum laude (specializarea Interpretare muzicală), elaborând şi susţinând public teza cu tema Cornul în creaţia lui Franz Strauss şi Richard Strauss. Contribuţia lor la eman-ciparea tehnicii şi expresivităţii instrumentului, conducător ştiinţific prof. univ. dr. Nicolae Gâscă.

A fost membru (2011) și președinte (2012-2013) al juriul Concursului Internaţional de Interpretare Instrumentală Emanuel Elenescu, Piatra Neamţ, vicepreședintele juriului la Olimpiada Naţională de Muzică (Bucureşti, 2012, Baia Mare 2014), membru în juriul Concursului Naţional de Corn Lions Timişoara (2014), membru în juriu (2012, 2013, 2015) și președintele juriului (2014), la Concursului Internaţional de Interpretare Instrumentală Ioan Goia Iaşi, membru în juriul Concursului Naţional de Interpretare Instrumentală Lira de Aur Suceava (2015). Este conducător ştiinţific în lucrări de licenţă, dizertaţii masterale şi referent în comisii de obţinere a titlului de Doctor în muzică.

Activitate artistică. Instrumentist (1985 – 1991), prim-cornist, şef partidă (1991 – 2005), prim- cornist solist, şef partidă (2005 – oct. 2010) al Orchestrei simfonice  a Filarmonicii Moldova Iaşi. Membru permanent al Orchestrei Europa Symphony, Viena, dir. Wolfgang Gross (1995 – 1998). Între 2011 – 2015 a fost prim-cornist colaborator permanent al Filarmonicii de Stat Botoşani.

Desfăşoară o activitate solistică constantă. A susţinut peste 70 de recitaluri şi a cântat, ca solist, 110 concerte cu toate orchestrele simfonice româneşti: Filarmonicile de Stat Moldova Iaşi, G. Enescu Bucureşti, Transilvania Cluj – Napoca, Mihail Jora Bacău, Dinu Lipatti Satu Mare, P. Constantinescu Ploieşti, Marea Neagră Constanţa, I. Dumitrescu Rm.Vâlcea, Oltenia Craiova, Banatul Timişoara, Arad, Tg. Mureş, Botoşani, Tîrgovişte, Oradea, Braşov, Piteşti, Sibiu, Noua Orchestră Transilvană Bistriţa, Teatrul Muzical Galaţi, Orchestra de cameră Unirea Focşani, Orchestra de Cameră Radio Bucureşti şi în R. Moldova (Filarmonica Naţională S. Lunchevici Chişinău); sub bagheta dirijorilor  M. Cristescu, I. Baciu, Cr. Mandeal, G. Vintilă, O. Bălan, Gh. Costin, H. Bela, P. Zbârcea, Liviu Buiuc, Mihail Secikin (Ucraina), C. Calistru, Cr. Oroşanu, M. Santorsola (Italia), J. Ricarte, Bin Tow Wu (SUA), M. Kang (Coreea de Sud), Al. Lăscae, Fl. Totan, C. Sunshine (Anglia), A. Saura (Spania), C. Marinescu, L. Dumitriu, M. Agafiţa etc.

Repertoriul său cuprinde lucrări pentru corn şi orchestră de W. A. Mozart, R. Glier, Fr. A. Rosetti, C. M. von Weber, R. Strauss, A. Vivaldi, J. Haydn, H. Hubler, G. Ph. Telemann, Gh. Păunescu, O. Bourne, P. Dukas, Fr. Strauss,V. Gruger etc.

A susţinut recitaluri în ţară, în Germania şi Republica Moldova. După un concert, criticul muzical Alfred Hoffman nota  în România literară (nr.17, 1991):  În programul Mozart cu care a debutat luna februarie la Filarmonica „George Enescu” l-am întîlnit ca solist, sub conducerea lui Mircea Cristescu, pe tînărul cornist Petrea Gîscă, un interpret ideal al lui Mozart. Născut pe meleagurile Sucevei, a făcut şcoala muzicală la Iaşi, îmi amintesc că încă de pe băncile liceului de artă (elev al profesorului Neculai Musteaţă) am fost uimit de puritatea şi expresivitatea cîntului său şi l-am adus la întîlnirea vîlceană a „Tinerelor talente” unde a făcut senzaţie. La noi se face prea puţin caz de vedetele instrumentelor de suflat, dar în Germania , Anglia, un cornist bun este cinstit cel puţin asemenea unui pianist, violonist, de aceeaşi talie. Petrea Gîscă este dintre cei ce ne aduc bucuria mozartiană în starea cea mai pură…Sunetul catifelat al cornului, cantabilitatea pilduitoare la alămuri – şi rară – umorul firesc şi generator de surîsuri deschise – toate acestea au potenţat la maximum, graţie măiestriei neostentative a lui Petrea Gîscă, coinciziunea şi substanţialitatea mozartiană. De asemenea, prof. Adriana-Simona Safta scria în Ziarul de Vrancea (29 XI 2012): Solistul Petrea Gîscă a impresionat publicul prin timbralitatea caldă a cornului, modul de frazare, efectele contrastante, uneori sugerând tablouri mitice sau imitând uneori sonoritatea buciumului…Iar prezenţa în rolul de solist al conf. dr. Petrea Gîscă, unul dintre cei mai apreciaţi cornişti români ai prezentului, a sporit caracterul descriptiv al muzicii.

Activitate didactică. Profesor suplinitor la Liceul de Arte O. Băncilă Iaşi (1987 – 1988, corn şi 1990 – 1991, muzică de cameră). Profesor asociat al Univ. de Arte G. Enescu Iaşi (1991 – 1994 şi 1996 -2010, corn şi muzică de cameră). Conferenţiar universitar doctor, titular al Universităţii de Arte G. Enescu Iaşi (2010 – 2015), Profesor universitar doctor (2015 – prezent, corn, trombon – master, muzică de cameră). Studenţii săi au obţinut premii naţionale şi internaţionale şi au susţinut concerte şi recitaluri, colaborând cu diferite orchestre din ţară şi străinătate. Printre absolvenţi se numără instrumentişti sau prim-cornişti în Iaşi, Botoşani, Ploieşti, Galaţi, Constanţa, Bacău, Bruxelles (Belgia) etc.

Activitate muzicologică. A publicat, la Editura Artes din Iaşi, Cornul în creaţiile muzicale ale compozitorilor Franz Strauss şi Richard Strauss şi Cornul, tradiţie şi mister (2009), iar la Editura StudIS – Iaşi, Permanenţe în contemporaneitate. Dicţionarul corniştilor români (2012).

Activitate de creaţie. A scris Douăsprezece studii de dificultate medie pentru corn (Editura StudIS – Iaşi, 2011), Cincisprezece capricii pentru corn (Editura StudIS – Iaşi, 2012),  Exerciţii zilnice pentru corn (Editura Artes -Iaşi, 2014), Zece studii pe teme folclorice pentru corn (în curs de publicare), Ioan Diaconu – Manual practic de dictee – Ediţie îngrijită şi coordonată de Prof. univ. dr. Petrea Gîscă (Editura StudIS, Iaşi, 2015).

Activitate publicistică. A publicat, la Editura Junimea din Iaşi, monografia istorică Satul Boteşti-Horodniceni. Ţinut de legendă şi dor (2013).

Activitate de organizare şi conducere. Membru în Consiliul de Conducere al Departamentului II, din cadrul Facultaţii de Interpretare Muzicală a Universitaţii de Arte G. Enescu Iaşi (2011-2016) şi membru în Senatul Universităţii, între 2012-2016.  Din 2016 este membru în Consiliul de Conducere al FICSMT din UAGE şi Directorul Departamentului II Instrumente de suflat – percuţie – canto.

Distincţii. Premiile I la Concursul pe meserii şi specialităţi, Bucureşti – 1978, Timişoara – 1979 (solo şi cu Cvintetul de suflători ). În anul 1982 a obţinut locul I la Preselecţia naţională pentru Concursul Internaţional Primăvara la Praga, Cehoslovacia; Premiul I la Festivalul Artei şi Creaţiei Studenţeşti (1983, 1985) şi Premiul II, cu Cvintetul de suflători (1983). Premiul I la Cîntarea României, ediţia a VI-a (1987) şi Premiul II cu Cvartetul de corni Concertino, Diploma  şi Medalia de argint pentru cartea Cornul în creaţiile muzicale ale compozitorilor Franz Strauss şi Richard Strauss (Ed. Artes, 2009), la Salonul Cărţii Româneşti, Iaşi, 9 mai 2009; Diploma pentru măiestrie pedagogică la Concursul Internaţional al tinerilor interpreţi Eugen Coca, Chişinău, Republica Moldova (20 – 25 iunie 2010). Diverse premii (naţionale şi internaţionale) ale studenţilor şi absolvenţilor.

Discografie. Imprimarea pe CD a Integralei simfonice enesciene, sub conducerea dirijorului Alexandru Lăscae şi  Filarmonicii Moldova Iaşi (pentru Casa de discuri Ottavo din Olanda); imprimări la Electrecord (inclusiv cu ocazia participărilor la Festivalul Internaţional G. Enescu); imprimări pe CD cu Orchestra Europa Symphony şi Cvintetul de alămuri al orchestrei (Viena – Austria), la Casa de discuri Arte Nova Classics; înregistrări la Radio – Televiziunea din Iaşi şi Bucureşti, Prima TV etc. În Fonoteca Radio Iaşi există înregistrări  live cu Concertele nr. 2,3,4 de W. A. Mozart, R. Strauss – Concert nr.1 op.11, O. Bourne – Concert pentru corn şi orchestră (p. a.) etc.

Prin remarcabila sa activitate a contribuit la promovarea repertoriului pentru corn, ca solist, iar ca instrumentist de orchestră a participat efectiv la permanentizarea prestigiului cucerit de orchestra ieşeană în anii ’70, scria prof. univ. dr. Mihail Cozmei în Dicţionarul biobibliografic Existenţe şi împliniri (p. 217).